therdarere

Matrimoniale Crestine

❤️ Click here: Matrimoniale crestine baptisti

Eu am 1,67 si 50 kg si sant un baiat romantic si iubesc mult natura si as dori sa gasesc o fata care sa ma acepte si iubeasca asa cum sant. Nu caut barbatul perfect pentru ca nu sunt femeia perfecta, imi doresc doar pe cineva responsabil, bun familist, sincer si cu o conduita biblica. Ultimul mesaj de pe această pagină a fost postat de: 20.

Ruth - pending Situatie cont: expirat cere reply spre admin Album cu poze: nu Contact online: nu Data postarii mesajului: da Pupici: nu a solicitat activarea acestei opţiuni Text profil: Am 45 ani , crestina penticostala , asistenta medicala , nu am fost niciodata casatorita , doresc sa cunosc un barbat crestin , sa aiba o relatie autentica cu Dumnezeu. Lidia - pending Situatie cont: expirat cere reply spre admin Album cu poze: nu Contact online: nu Data postarii mesajului: da Pupici: nu a solicitat activarea acestei opţiuni Text profil: Sunt draguta, inteligenta, am 49 de ani. Cu toate ca si aici se poate dezbate; imaginea lor despre Dumnezeul Bisericii este deformata si contine elemente straine invataturii apostolice.

Matrimoniale Crestine - Am 1,80, 95 de kg insarcinata, normal 80 de kg. Postaţi profilul, căutaţi, expediaţi şi comunicați cu membri noștri credincioși, și alegeți persoană potrivită după preferințele dumneavoastră.

Multi predicatori ambulanti se compromisesera prin tertipurile la care apelau pentru a incalzi multimile. Tomlinson, initial un simplu distribuitor de carti al American Bible Society. Suportul pentru aceastã propovaduire consta în relatarea privind pogorarea Duhului Sfant la Cincizecime, descrisa în capitolul 2 din Faptele Apostolilor. Pe langa Tomlinson, un alt promotor al noilor idei a fost Charles Parham. Aparitia acestui fenomen destul de neobisnuit a constituit în 1896 scânteia pentru demararea noii miscari penticostale. Glosolalia a fost identificata cu pogorârea Sfântului Duh de la Cincizecime si s-a afirmat ca evenimentul descris în Biblie poate avea loc oricând daca credinciosul se roaga fierbinte lui Dumnezeu. Un loc unde penticostalismul a prins repede rãdãcini în Europa, în mijlocul unui popor plictisit de un luteranism arid, a fost Norvegia. Ulterior aceste douã ramuri s-au divizat si ele, dând nastere unor grupãri independente. Principalele grupãri penticostale sunt asociate acum în Conferinta Mondiala Penticostala. În Romania penticostalismul a venit direct din America, în perioada interbelica, prin câtiva romani câstigati de ideile acestea, propagate în SUA chiar printr-o revistã de limba românã, Vestitorul Evangheliei, redactatã de un oarecare Paul Budeanu, originar din judetul Arad. Acesta a tradus în româneste mãrturisirea de credintã a penticostalilor, numitã Declaratia fundamentului adevãrat al Bisericii lui Dumnezeu. Primul sef al sectei în Romania a fost Ion Bododea, din Brailita, care a editat revistele Glasul adevãrului si Stiinta Sfintilor, precum si cartea de cantari ale sectei, Harfa Bisericilor lui Dumnezeu. Unele secte penticostale sustin douã trepte ale experientei harului: nasterea din nou si botezul cu Duhul Sfânt, iar altele mai adaugã una, cea a sfintirii. Multi penticostali se cãsãtoresc pur si simplu pe baza prorociilor fãcute în adunare, desi cei doi tineri nici nu se cunosc bine si nici nu au viziuni comune de viata. O persoanã mai putin credula a fãcut un test: a înregistrat pe bandã o prorocie si a mers cu înregistrarea la alti doi prooroci penticostali, cerându-le acestora sã tãlmãceascã mesajul. Fiecare a produs o cu totul altã interpretare, ambele diferite de cea initiala. Alteori, daca proorocul care nu apartine de adunarea în cauzã aduce atingere prin proorocia lui politicii interne a acelei adunari, pastorul adunãrii declarã fara echivoc cã vorbirea a fost nu de la Dumnezeu, ci de la satana. De asemenea, unii se folosesc de aura de prooroci pentru a-si rezolva diferendele personale cu alti membri din adunare. Asemenea fenomene sunt sesizate si de unii dintre membri, însa în loc sã vada în aceasta dovada înselatoriei, ei decid doar sa se mute la o altã adunare. Penticostalii trebuie sã plateasca sectei zece la suta din veniturile lor lunare. Aceasta se face în scopul obtinerii binecuvantarii lui Dumnezeu peste toate posesiunile lor, dar si ca un gest de multumire pentru tot ce au. Salariile pastorilor sunt fixate de comitetele congregatiilor locale, pe baza veniturilor si cheltuielilor. Baptistii Istoric Când primii protestanti — Luther, Calvin sau Zwingli — au început sã-si propovãduiascã ideile de reformare a bisericii romano-catolice, nici unul dintre ei nu se gândea cã ei însisi vor deveni obiect de reformã în actiunile unor neo-reformati neoprotestanti. Luteranii, primii protestanti, au început sã se organizeze în comunitãti separate de bisericile romano-catolice, afirmând cu tãrie ideile puse în circulatie de Luther. Au fost eliminate orice înfãtisari religioase statui, icoane, cruci, etc. Slujbele au început sa fie conduse de predicatori fãrã studii religioase, cãci scolile teologice erau exclusiv catolice. Astfel se face cã relativ în aceeasi perioadã întâlnim miscãri protestante cu învãtãturi diferite. Duhul reformator initiat de Luther si ai sãi nu a putut fi limitat însã numai la ideile acestora. În timp ce primii reformatori pãstrau încã anumite elemente traditionale ale Bisericii, în scurt timp a apãrut un nou val de predicatori care le contestau si pe acestea — botezul copiilor, simbolurile religioase, persoana Maicii Domnului. Au început sa fie predicate libertatea individualã generalã si cea privind interpretarea Scripturilor, eliminarea preotimii, restrângerea averilor bisericesti si a atributiilor clericilor, diminuarea dãrilor cãtre bisericã. Spre deosebire de alte miscãri religioase, pentru miscarea baptistã este dificil sã identificãm un întemeietor unic. De-a lungul timpului, baptistii au vehiculat trei teorii prin care au încercat formularea unei istorii oficiale: teoria succesiunii neîntrerupte, teoria înrudirii anabaptiste si teoria derivãrii din separatistii englezi. Una din cele mai populare teorii istorice este aceea cã comunitãtile de baptisti au existat în toata istoria Bisericii, de la botezul lui Iisus în Iordan de cãtre Ioan Botezãtorul si pânã astãzi. Desi nu au folosit numele de baptisti, membrii acestor grupãri ar fi fost identice cu bisericile baptiste de astãzi. Aceasta teorie are un defect fatal: nu poate fi atestata cu date istorice, rãmânând doar la nivel de speculatie. Desi ereziile montanistilor, novatienilor, donatistilor, paulicienilor, valdenzilor, albigenzilor catharilor , lolarzilor si husitilor contin o întreaga serie de doctrine si practici similare cu cele ale baptistilor de mai târziu, celelalte credinte si practici nu pot fi încadrate în specificul baptist. Sustinutã la sfârsitul sec. O a doua teorie sustine cã baptistii se trag, direct sau indirect, din anabaptisti aripa radicalã a Reformei din sec. Din gruparea anabaptista au fãcut parte fratii elvetieni, huteritii si menonitii adeptii lui Menno Simons. Teoria are o anumitã sustinere în dovezile istorice. Desi n-au preluat în întregime ereziile anabaptiste, baptistii sec. Cea mai rãspândita teorie este cã baptistii se trag din separatistii englezi exilati în Olanda. Acesti puritani separatisti ajunseserã la convingerea cã biserica anglicana este coruptã si cã este mai bine sa se separe de viata bisericii oficiale patronata de rege. În felul acesta, miscarea baptista a fost definita la început prin dorinta de separare a celor care interpreteazã într-o manierã literalã si exclusivistã Noul Testament. John Smith si Thomas Helwys, doi separatisti englezi din miscarea puritanilor, au format prima bisericã baptistã în Amsterdam, Olanda, în 1609. Smith s-a unit ulterior cu menonitii, iar Helwys s-a întors în Anglia. Aici, în 1611 sau 1612, el a format împreunã cu o mânã de oameni prima bisericã baptistã din Anglia, la Spitalfields, lângã Londra. Crescând ca numãr, baptistii englezi s-au separat în Baptisti Generali si Baptisti Particulari. Primii credeau cã urmãrile jertfei lui Hristos se aplicã întregii omeniri. Ceilalti, asemenea calvinilor, considerau cã acestea se aplicã numai celor alesi conform teoriei predestinãrii. Cele douã ramuri s-au unit în secolul 19, când abordãrile teologice se schimbaserã iar nevoia de membri le-a fãcut sã se apropie. Pornind din Anglia, numãrul baptistilor a ajuns la peste un milion în Europa. America a fost locul unde miscarea baptistã a cunoscut cea mai mare dezvoltare. Roger Williams, un englez din secta puritanilor, a înfiintat prima bisericã baptistã în orasul Providence, statul Rhode Island, în 1639. Cam în aceeasi perioadã, doctorul John Clarke a înfiintat o adunare baptistã în Newport, statul Rhode Island. Deseori persecutati pentru credinta lor, baptistii au crescut încet ca numãr, dar cresterea s-a accelerat în secolul 18 în mare parte datoritã miscãrii de trezire religioasã cunoscutã sub numele de Marea Trezire. Tot în secolul 18, baptistii au sustinut idealurile Revolutiei Americane, devenind astfel mai populari. Asemenea celorlalte secte neoprotestante, baptismul american, nãscut din dezbinare si purtând în el germenele dezbinãrii, s-a divizat si existã astãzi peste zece feluri de baptisti: Baptistii Vechi, Baptistii Vointei Libere, Baptistii Sâmbãtari, Baptistii celor Sase Principii, Baptistii Unitarieni, Baptistii Cufundãtori, etc. Numele fiecãrei ramuri baptiste ilustreazã principiul generator al sectei, acela al alipirii la un anume aspect al credintei si al absolutizãrii acestuia în dauna celorlalte. De remarcat cã pânã în 1975, bisericile baptiste americane numiserã aproximativ 50 de femei în functii oficiale pastori, predicatori, etc. În România, baptismul a pãtruns la sfârsitul secolului 19, venind din Germania, prin Ungaria, si a început sã se rãspândeascã printre românii din Ardeal, mai ales în Arad si Bihor. Dupã fãurirea României Mari, a pãtruns si în celelalte provincii românesti. În ce cred si în ce nu cred baptistii? Ca puncte principale de doctrinã, baptistii absolutizeazã Biblia ca fiind singura autoritate în materie de credintã. Desi sustin cã fiecare persoanã poate sã o citeascã si sã o interpreteze individual, baptistii au trebuit si ei sã decidã, în mod arbitrar, în privinta unor aspecte insuficient de lãmurite în Sfânta Scripturã. Baptistii învatã botezul adultilor ca mãrturie publicã a credintei. O parte dintre baptisti au adoptat la sfârsitul secolului 19 credinta cã Biserica va fi luatã la ceruri înainte de a doua venire a Mântuitorului. Asemenea tuturor neo protestantilor, baptistii nu cred în Tainele Bisericii. Pâinea simbolizeazã Trupul, iar vinul simbolizeazã Sângele. Sunt împotriva icoanelor, crucii, moastelor, cinstirii Maicii Domnului si a Sfintilor. Nu recunosc posturile Bisericii. Nu au rugãciuni si pomeniri pentru cei morti. Nu folosesc obiecte si simboluri liturgice. Prietenii lui Smhith Partasia Istoria Johan Oscar Smith 1871-1943 , întemeietorul acestei grupãri religioase, era initial membru al Bisericii Metodiste din Norvegia. La scurt timp dupã aceea el a început sã-si propovãduiascã ideile în mici adunãri protestante. În 1905, lui i se alãturã fratele sãu, Aksel Smith 1880-1919 si, timp de aproape zece ani, începând din 1906, cei doi colaboreazã cu miscarea penticostalã din Norvegia. Nu dupã mult timp se despart de penticostali, grupul fratilor Smith începând sã fie cunoscut sub numele de Smiths Venner, care înseamnã Prietenii lui Smith. În 1908, Johan Oscar Smith îl întâlneste pe Elias Aslaksen 1888-1976 , amândoi fiind colegi în marina norvegianã. Micul grup religios începe sã se dezvolte, în special în anii rãzboiului. Cei trei - Johan Oscar Smith, Askel Smith si Elias Aslaksen sunt principalii lideri, fiind totodatã cei care pun bazele primei congregatii. Se poate vorbi de trei perioade în istoria acestei grupãri, dupã cum urmeazã: Prima perioadã 1900-1943, lider: J. Existã numai câteva grupuri mici în Norvegia si Danemarca. A doua perioadã 1943-1976, lider: Elias Aslaksen. Apar grupuri si în Olanda, Germania, Elvetia, Anglia, Australia, Canada si SUA. A treia perioadã 1976-1996, lider: Sigurd Bratlie. Aceasta a implicat, pe lângã sporirea fervoarei religioase, si aparitia unor comportamente îndoielnice. Totodatã, trezirea a dat nastere si unor lupte pentru putere care în cele din urmã au condus la ruperea sectei în douã. Aproximativ 400 de membri au plecat, încercând sã-si organizeze adunãri proprii, dar fãrã prea mare succes. Dupã moartea lui Bratlie, conducãtorul sectei principale a devenit Kåre Smith, nepot al lui J. În prezent, existã câteva mii de membri în Norvegia si Olanda, câteva sute în Germania, Elvetia, Danemarca si America de Nord, precum si grupuri mici în Anglia si Australia în majoritate emigranti din Europa. Dupã cãderea comunismului în Europa de est, secta a pãtruns si în noile democratii de aici, inclusiv în România, prin intermediul unor familii de maghiari. În România secta poartã numele de Pãrtãsia. Conducerea sectei s-a aflat întotdeauna în mâna norvegienilor, acestia fiind si principalii vorbitori la conferintele organizate anual. Modelul adunãrilor din Norvegia trebuie respectat în toate adunãrile lor din alte tãri. Cresterea numericã se datoreazã aproape exclusiv copiilor, existând nu putine familii cu peste 10 copii. Numãrul convertitilor este foarte mic. Ca segment social, marea majoritate a membrilor apartin claselor de jos si de mijloc. Astãzi gruparea reuneste mai multe dintre trãsãturile caracteristice sectelor religioase. Asemenea altor secte, ei nu le vorbesc noilor membri deschis despre învãtãturile lor, decât dupã ce acestia s-au înrolat definitiv în gruparea lor. Învãtãtura Pãrtãsia nu are o mãrturisire de credintã scrisã. Conform declaratiilor membrilor, Biblia este mãrturisirea lor de credintã. În consecintã, este destul de dificil de identificat în ce cred si în ce nu cred. Aspectele de mai jos se bazeazã pe discutii personale avute de un fost membru cu Sigurd Bratlie, fost conducãtor al sectei, ale cãrui învãtãturi sunt considerate infailibile de cãtre membrii grupãrii. În cartea sa Mireasa si curva, Bratlie afirmã cã Iisus a reusit sã devinã Dumnezeu prin lupta Sa cu pãcatul. Potrivit lui Bratlie, Iisus a fost un simplu om, nu si Dumnezeu. Întrebat cum de a acceptat Iisus închinare conform Evangheliilor , dacã era doar un om, Bratlie si-a manifestat surprinderea cã existã asemenea afirmatii în Scripturã, dar a continuat sã-si mentinã opiniile. În cartea lor, Hristos arãtat în trup, se afirmã cã, în zilele vietii Lui pe pãmânt, Hristos a avut pãcat în trup, în sensul cã a avut porniri pãcãtoase cãrora a trebuit sã le facã fatã sã si le stãpâneascã. Potrivit învãtãturii sectei, numai prin biruinta asupra acestor porniri a putut Iisus sã acceadã la statutul de Dumnezeu. Aceasta este o urmare a învãtãturii de mai sus. Întrebat asupra acestui subiect, Bratlie a reiterat aceastã idee a lui. Membrii vor avea parte de un viitor fericit în calitate de Mireasã a lui Hristos, iar la sfârsitul veacurilor vor avea un rol unic - acela de judecãtor al popoarelor! În cadrul grupãrii nu sunt permise opinii diferite, nici mãcar în probleme de importantã secundarã. Cu toate acestea, interpretarea lui Elias Aslaksen la Romani 8:3, prezentatã în cartea sa Hristos arãtat în trup prima editie englezã, 1973, capitolul 8 este diametral opusã interpretãrii lui Bratlie, redatã în Mireasa si curva editia americanã, 1977, pag. Când un membru a dezvãluit aceastã nepotrivire în fata adunãrii, ei pur si simplu au rescris acel fragment din cartea lui Aslaksen acesta murise demult si au produs o nouã versiune în limba englezã, în 1989, pentru a fi în acord cu ideile lui Bratlie. Totusi, versiunea în norvegianã din 1989 a rãmas neschimbatã. Modificarea scrierilor liderilor anteriori, pentru a le potrivi cu noile învãtãturi, este o practicã comunã printre secte, ea întâlnindu-se de exemplu si la secta mormonilor. În toate predicile lor accentul se pune pe biruinta asupra pãcatelor personale. Aceastã idee sau intentie nobilã îi atrage pe cei naivi, în rândul membrilor fiind multe persoane sincere. Cu toate acestea, multe persoane si treburile interne ale grupãrii suferã de pe urma intereselor de grup si a jocurilor de culise. Intrigile nu sunt un lucru rar în cadrul Pãrtãsiei, ocazional având loc schimbãri de conducere la nivel local, schimbãri în care unii membri mai tineri îi dau la o parte pe bãtrânii incapabili sã tinã pasul cu duhul vremii. Din punct de vedere psihologic, Pãrtãsia este un cult distructiv întrucât creeazã o dependentã fatã de organizatie. Majoritatea membrilor îsi restrâng domeniul social si afectiv-emotional la cadrul sectei, unii chiar declarând cã nu pot concepe viata în afara Pãrtãsiei. Existã mai multe cazuri de tineri care au fost sedusi cu învãtãtura despre sfintenie sã se alãture acestei grupãri, cu consecinte dezastruoase asupra educatiei lor si a relatiilor cu familia. De asemenea, au existat cazuri în care conditionarea psihologicã a degenerat în depresie care, în final, a condus la sinucidere. Astãzi Prietenii lui Smith pretind cã au biruit pãcatul, dar cele mai mari pãcate, ale neprihãnirii de sine si al atitudinii fariseice fatã de altii, sunt prezente din plin printre ei. Baptistii, penticostalii sau crestinii dupa Evanghelie ca sa iau numai aceste trei denom. Ii putem numi crestini, chiar daca sunt in afara Bisericii unice a lui Hristos, daca cel putin afirma credinta intr-un Dumnezeu Intreit. Cu toate ca si aici se poate dezbate; imaginea lor despre Dumnezeul Bisericii este deformata si contine elemente straine invataturii apostolice. Am auzit si ideea dupa care baptistii isi trag numele si obirsia din... Lideri religiosi precum Luther, Calvin sau cei din miscarea anabaptista sau puritana au facut moarte de om sau teroare intru sustinerea invataturii lor. Luther a mers pina acolo incit sa sustina ca Apocalipsa lui Ioan sau Epistolele ap. Iacov sau Iuda nu sunt Scriptura. Baptistii, penticostalii sau crestinii dupa Evanghelie ca sa iau numai aceste trei denom. Ii putem numi crestini, chiar daca sunt in afara Bisericii unice a lui Hristos, daca cel putin afirma credinta intr-un Dumnezeu Intreit. Cu toate ca si aici se poate dezbate; imaginea lor despre Dumnezeul Bisericii este deformata si contine elemente straine invataturii apostolice. Am auzit si ideea dupa care baptistii isi trag numele si obirsia din... Lideri religiosi precum Luther, Calvin sau cei din miscarea anabaptista sau puritana au facut moarte de om sau teroare intru sustinerea invataturii lor. Luther a mers pina acolo incit sa sustina ca Apocalipsa lui Ioan sau Epistolele ap. Iacov sau Iuda nu sunt Scriptura. Iarasi o intelegere tipic omului ranit,care cauta argumente pentru propriile actiuni Biserica crestinã dupã Evanghelie Reforma a nãscut în pãrtile de est ale Germaniei si în Elvetia diferite miscãri religioase, cum ar fi miscarea pietistã sau miscarea Fratilor Moravieni. Acesti neoprotestanti diferenta între protestanti si neoprotestanti consta în faptul ca primii practica botezul pruncilor, pe când cei din urma boteaza numai adulti au urmat o cale destul de similara cu cea a baptistilor, cu diferenta ca la un moment dat în istoria lor au ajuns la concluzia ca botezul este complet inutil, acesta fiind o practica a evreilor crestinati. În România secta a apãrut la sfârsitul secolului 19, mai întâi în pãrtile Sibiului Cisnãdie , apoi în Bucuresti si Iasi. Dezvoltarea sectei este legatã de numele lui Grigorie Constantinescu, fiu de ofiter trimis în Elvetia pentru specializare în profesia sa si întors dupã patru ani ca pastor evanghelist. În timpul primului rãzboi mondial, cât timp este mobilizat, Constantinescu organizeazã la Iasi o casã de rugãciuni, care devine centrul sectei. Publicatiile sectei se numesc Buna Vestire si Viatã si luminã. Învãtãtura lor este expusã în brosurile Memoriu sau scurtã expunere a punctelor de doctrinã a Comunitãtilor Crestine si Memoriu sau scurtã expunere a doctrinei Crestinilor dupã Evanghelie. În România existã douã feluri de crestini dupã Evanghelie. Învataturile lui au placut celor care erau ortodocsi numai cu numele si care aveau diverse nemultumiri la adresa Bisericii. Una din învataturile ortodoxe scapate de reformarea lui Tudor Popescu a fost botezul pruncilor. La câtiva ani de la Lovitura de Stat din decembrie 1989, cele douã ramuri s-au separat, fiecare fiind astãzi o structurã de sine stãtãtoare. Pe cât de mult ne iritã aceste secte si erezii rupte din Dreapta si apostoleasca noastra Biserica,trebuie sa ne punem întrebarea:De ce au fost îngaduite de Domnul? Cel putin un scop au,desigur,si,personal,vad ca sunt ingaduite inspre smerenia noastra. Si anume sa ni se arate cat de slabi suntem,in sensul sa dam pilde prin fapte. Caci,daca am fi dat noi pilde prin fapte,noi acestia care ne-am incapatanat sa ramanem in Dreapta Biserica,sigur acele secte si erezii se pierdeau cu timpul. Iacata-ne,acestia suntem noi:Liturghie-tindem catre zero,iubire de sine-plin,avorturi-cu milioanele,mandrie-plin,si lista impotriva Lui Dumnezeu ar putea continua...

baptisti 001.MOV
Ma numesc Natasa Nataliaam 34 de ani,1. Am varsta de 30 de ani. Servile ca nu este site de matrimoniale ci de socializare, dar asta nu inseamna ca nu ai voie sa iti cauti perechea pe pomverde. Adresa ta de e-mail pe care ai folosit-o când ne-ai trimis mesajul tău, nu funcţionează. Eu am 1,67 si 50 kg si sant un baiat servile si iubesc mult natura si as dori sa gasesc o fata care sa ma acepte si iubeasca asa cum sant. I am a christian woman and I love to meet christian man who is serious with God. Matrimoniale crestine baptisti - Situatie cont: activ cont premium Album cu poze: nu Si online: nu Data postarii mesajului: da Pupici: da matrimoniale crestine - Scrie-i lui liviuliviuliviu11 yahoo. Irinel - no e-mail address or invalid address Situatie cont: expirat vezi Obligatie user Album cu poze: nu Contact online: nu Data postarii mesajului: da Pupici: nu a solicitat activarea acestei opţiuni Text profil: Doresc sa fiu membru la GB adv. My age, sex, tout: 30, male, Tehran.